Rata durerii articulare după accident vascular cerebral, Durerea postaccident vascular cerebral
Ovidiu Băjenaru, Președinte Comisia de Neurologie și Neurologie Pediatrică a Ministerului SănătățiiAcest ghid general cuprinde 3 ghiduri specifice destinate diferitelor subtipuri majore de accidente vasculare cerebrale și modului specific de diagnostic și tratament în funcție de etapa de evoluție AVC ischemice și hemoragice, prevenție primară, managementul în timpul AVC acut, prevenția secundară și tratamentul de recuperare neurologică după AVC Traducerea a fost realizată de către Conf. Cristina Tiu, Dr.
Florina Antochi și Dr. Mihai Vasile. Prin hotărârea cu unanimitate de voturi a Adunării Generale a Societății de Neurologie din România din data de 15 maila propunerea făcută de către Comitetul Director al Societății, s-a hotărât că prevederile acestui ghid sunt în totalitate valabile pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor citate și în România.
Al 2-lea ghid se referă la AVC hemoragice și are 2 părți:A. Proiectul textului acestui ghid a fost redactat de un colectiv alcătuit din Prof. Ana Câmpeanu și Prof. Mihaela Simu; textul final a rezultat în urma dezbaterilor în adunarea generală a Societății de Neurologie din România din data de 15 maia proiectului propus de către Comitetul Director al Societății. Forma finală a textului a fost adoptată cu unanimitate de voturi de către Adunarea Generală a Societății de Neurologie din România la data mai sus menționată.
Traducerea a fost efectuată de către Dr. Florina Antochi și Prof. Mihaela Simu. La propunerea Comitetului Director al Rata durerii articulare după accident vascular cerebral Române de Neurologie, adunarea generală a Societății din data de 15 mai a hotărât că prevederile acestui ghid sunt aplicabile și în țara noastră, motiv pentru care s-a decis aplicarea sa și în practica medicală din România.
Al 3-lea ghid se referă la tratamentul de recuperare și neuroreabilitare după AVC. Cristian Dinu Popescu, Dr. Viorica Mihailovici, Dr. Valentin Bohotin, Dr.
Bogdan Ignat, Dr. Alexandrina Rotar, Conf.
Atacul Vascular Cerebral: Simptome si Tratament | CENTROKINETIC
Aurora Constantinescu, Dr. Doru Baltag; textul final a rezultat în urma dezbaterilor în adunarea generală a Societății de Neurologie din România din data de 15 maia proiectului propus. Textul integral al acestor ghiduri a fost analizat și aprobat și de către experții externi din România, aparținând altor specialități decât neurologia din România, care au responsabilități în realizarea unor prevederi limitate în situații particulare, din aceste ghiduri.
Toți acești experți externi au asociat acordului lor și câte o declarație prin care arată că nu au nici un fel de interese personale particulare în relație cu realizarea acestor ghiduri. Experții externi care au Rata durerii articulare după accident vascular cerebral prezentul ghid sunt:— Prof.
Mircea Cinteza - medic primar cardiolog și medic primar de medicină internă; Stefan Florian - medic primar neurochirurg; Elena Copaciu - medic primar ATI; Delia Cinteza - medic primar medicină de recuperare. Prima actualizare a recomandărilor a fost publicată în [2]. În EUSI a decis ca un grup mai mare de autori să pregătească următoarea actualizare. Membrii grupului de redactare s-au reunit la Heidelberg, Germania pentru 3 zile în decembrie pentru a finaliza noile recomandări.
Membrii Comitetului de Redactare au fost împărțiți în 6 grupuri pentru subiecte diferite. Fiecare grup a fost prezidat de doi colegi, și a inclus până la încă cinci experți.
Durerea postaccident vascular cerebral - PostAVC
Pentru a evita subiectivismul sau conflictele de interese niciunul dintre președinți nu a fost implicat major în studii clinice sau alte studii discutate în grupul respectiv. În plus, un formular detaliat de declarare a conflictelor de interese se află în dosarul editorului revistei și este atașat versiunii electronice a acestui articol. Totuși, datorită numărului tratament comun pentru infecții de autori, declarațiile detaliate nu se regăsesc în articolul tipărit.
Aceste ghiduri acoperă atât accidentul vascular cerebral ischemic cât și atacurile ischemice tranzitorii AITcare sunt acum considerate ca fiind o singură entitate.
Dacă recomandările diferă pentru cele două afecțiuni, se va menționa în mod explicit; dacă nu, recomandările sunt valabile pentru ambele afecțiuni.
21 NOV RECUPERARE DUPĂ ACCIDENT VASCULAR PRIN KINETOTERAPIE
Există sau sunt în pregătire ghiduri separate pentru hemoragia intracerebrală [3] și hemoragia subarahnoidiană. Clasele de evidență și nivelurile de recomandări folosite în aceste ghiduri sunt definite în funcție de criteriile Federației Europene a Societăților Neurologice EFNS Tabelul 1, Tabelul 2.
Manuscrisul acoperă adresarea pacienților și managementul în urgență, serviciile de unitate neurovasculară, diagnosticul, prevenția primară și secundară, tratamentul general al accidentului vascular cerebral, tratamentele specifice incluzând managementul acut, managementul complicațiilor și recuperarea.
Modificările ghidurilor antrenate de publicarea de noi date vor fi continuu incluse în versiunea on-line care se găsește pe website-ul ESO www. Cititorul este sfătuit să utilizeze versiunea on-line în luarea deciziilor importante. Există diferențe de prevalență, incidență și mortalitate între țările din Estul și respectiv Vestul Europei.
Aceste diferențe pot fi explicate prin diferențele între factorii de risc, în special a hipertensiunii arteriale, ducând la apariția unor AVC mai severe în țările din Estul Europei [5]. Între țările din vestul Europei se observă diferențe regionale.
AVC reprezintă cea mai importantă cauză de morbiditate și dizabilitate pe termen lung în Europa, iar modificările demografice au dus la o creștere atât a incidenței cât și a prevalenței acestei. AVC reprezintă a doua cauză de apariție a demenței și cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici, precum și o cauză frecventă de depresie [6, 7].
Tratamentul rupturii ligamentelor gleznei multe ghiduri și recomandări cu privire la managementul AVC sau de management al unor aspecte specifice ale AVC-ului au fost publicate în ultimul deceniu [2, ].
Mai recent, declarația revizuită de la Helsingborg s-a focalizat asupra standardelor de îngrijire și asupra nevoilor de cercetare din Europa [19]. Informarea și educarea publicului:Recomandări:— Programele educaționale de creștere a capacității de identificare și recunoaștere a AVC de către populație sunt recomandate clasa II, nivel B Conceptul "timpul înseamnă creier" înseamnă Rata durerii articulare după accident vascular cerebral tratamentul AVC -ului trebuie să fie considerat o urgență.
De aceea, evitarea întârzierilor trebuie să fie principalul deziderat în faza acută prespitalicească a managementului accidentului vascular cerebral. Aceasta are multiple implicații în ceea ce privește recunoașterea semnelor și simptomelor accidentului vascular cerebral de către pacient, rude sau de către cei prezenți, natura primului contact medical și mijloacele de transport la spital. Întârzierile în timpul managementului acut al AVC au fost identificate la diferite niveluri [20]:— La nivel populațional - întârzieri în recunoașterea simptomelor de AVC și în contactarea serviciilor de urgență Studiile au identificat factori demografici, sociali, culturali, comportamentali și clinici asociați cu o întârziere, prin prelungirea timpului prespitalicesc, factori care vor trebui să reprezinte ținte ale campaniilor educaționale [23, 24].
Intervalul de timp scurs de la debutul simptomatologiei până la apelarea serviciilor medicale reprezintă partea predominantă a întârzierii de cauză prespitalicească [].
Principalele motive pentru contactarea întârziată sunt reprezentate de lipsa de recunoaștere a simptomelor de AVC, a gradului lor de severitate dar și un grad de refuz al bolii și speranta că simptomele se vor ameliora.
Acest lucru sugerează că acțiunea de educare a populației în recunoașterea simptomelor de AVC și schimbarea atitudinilor față de AVC-ul acut, poate reduce timpul scurs de la debutul simptomatologiei și până la implicarea serviciilor medicale de urgență. De cele mai multe ori contactul este realizat de un membru al familiei și mai rar de pacient []. Astfel, initiativele de informare și Rata durerii articulare după accident vascular cerebral trebuie să fie directionate atât asupra pacientilor cu risc crescut de AVC dar și asupra persoanelor din jurul acestora.
Durerea postaccident vascular cerebral
Recunoașterea AVC-ului depinde atât de tratament complex al artrozei manuale demografici și socio-culturali cât și de nivelul de cunoștințe al personalului medical. Cunoașterea semnelor de alarma pentru AVC variază foarte mult, în funcție de simptomatologie și depinde și de modul de formulare a intrebarilor adică deschise sau cu variante multiple [31, 32].
În multe cazuri primul contact cu aceste servicii medicale de urgență se face printr-un membru al familiei sau prin medicul de familie. Acid hialuronic pentru tratamentul artrozei studii au arătat că pacienții cu o bună cunoaștere a simptomelor de AVC nu ajung mai devreme la spital.
Cele mai frecvent utilizate surse de informații sunt mass-media [], rudele sau prietenii cu cunoștinte în domeniu, foarte rar apelându-se la surse de informare precum tratatele medicale sau medicii generalisti []. Sursele de informare apelate variaza cu vârsta; astfel, vârstnicii obțin informații din campaniile de sănătate sau de la medicul generalist, în timp ce Rata durerii articulare după accident vascular cerebral preferă informațiile de la TV []. Studiile intervenționale au măsurat efectul educației în recunoașterea simptomelor de AVC.
În șase studii intervenția a fost un program durerea osoasă și articulară provoacă tratament combinat adresat populației, cadrelor medicale și paramedicilor, în timp ce în 2 studii aceste programe educaționale s-au adresat doar populatiei. Toate studiile au avut un design pre- și post-AVC.
Utilizarea trombolizei a crescut după desfășurarea programului educațional în grupul intervențional al studiului Temple, dar doar pentru Rata durerii articulare după accident vascular cerebral 6 luni după finalizarea programului [51].
Acest aspect sugereaza faptul că programele educaționale populaționale trebuie să fie repetate pentru a menține o atenție crescută a populației asupra AVC-ului. Programele educaționale trebuie să vizeze atât paramedicii cât și personalul din departamentul de urgență, astfel încât să îmbunătățească identificarea și să grăbească transferul către spital [53].
Programele destinate paramedicilor cresc cunoștințele despre AVC, deprinderile clinice și capacitatea de comunicare și scad întârzierile de cauze prespitalicești [54]. Programele de educație privind noțiunile de bază în AV destinate studenților la medicină din primul an de facultate au fost asociate cu un grad crescut de reținere a cunoștințelor [55].
Valoarea educațională a programelor postuniversitare este una general recunoscută, dar programele de educație destinate specialiștilor în AVC sunt extrem de heterogene în țările europene. Cu scopul de a compensa această heterogenitate și de a crește numărul de specialiști în îngrijirea AVC, unele țări precum Marea Britanie și Franța au dezvoltat și implementat o curiculă națională.
Alte țări au optat doar pentru o educare în cadrul pregătirii generale în specialitate. Tratamentul de succes pentru pacientul cu AVC trebuie să înceapă prin recunoașterea de către populația generală cât și de specialiști a faptului că acesta reprezintă o urgență medicală, similar cu Infarctul de miocard sau traumatismele [56].
În practică se cunoaște că majoritatea pacienților cu AVC ischemic nu primesc tratament cu activator recombinat de plasminogen tisular rtPA deoarece nu ajung în timp util la spital [22, 36 ,57 ,58].
Atunci când pacientul are niște simptome ce sugerează AVC, pacientul sau familia acestuia trebuie să anunțe serviciul medical de urgență care trebuie să aibă un algoritm electronic validat pentru diagnosticul de AVC prin intermediul întrebărilor din interviul telefonic [33, 59]. Dispecerii și paramedicii trebuie să fie capabili să pună diagnosticul de AVC apelând la instrumente simple precum testul Face-Arm-Speech [60].
Ei trebuie să identifice și să ofere ajutor adecvat pacienților ce necesită îngrijiri de urgență, deoarece pot să apară complicații precoce sau comorbidități precum alterarea stării de conștiență, convulsii, vărsături sau instabilitate hemodinamică.
Pacienții cu suspiciune de AVC trebuie să fie transportați fără întârziere la cel mai apropiat centru medical cu unitate de urgențe neurovasculare, capabil să ofere tratamentul de urgență. Pacienții cu debut al simptomelor de mai puțin de 3 ore trebuie să aibă prioritate în evaluare și transport [20].
În fiecare comunitate trebuie să se organizeze o rețea de unități de urgențe neurovasculare sau, atunci când acestea nu sunt disponibile, o rețea de centre medicale care să ofere îngrijiri pacienților cu AVC acut. Aceste rețele trebuie să fie cunoscute atât de populație cât și de sistemele de transport medical și de specialiștii din domeniul sanitar [61, 62]. Dacă un medic primește un telefon sau consultă un pacient cu suspiciune de AVC, trebuie să asigure un transport preferabil prin sistemul medical de urgență către cel mai apropiat spital cu unitate de urgențe neurovasculare, ce oferă îngrijiri specifice și tratament precoce.
Dispeceratul trebuie să informeze unitatea medicală și să descrie statusul clinic al pacientului. Membrii familiei sau cunoscuții pacientului care pot să descrie debutul simptomatologiei sau antecedentele medicale ale pacientului trebuie să însoțească pacientul. Puține studii intervenționale au examinat impactul scăderii timpului scurs de la debutul simptomatologiei până la sosirea la spital și accesibilitatea la tratament rapid pentru o proporție mare de pacienți. Marea majoritate a acestor studii au avut un design pre și post intervențional, dar niciunul nu a fost în orb sau randomizat referitor la intervenție sau la evaluarea prognosticului și nici nu au avut grup de control [23, 53].
Tipurile de intervenții au inclus programe educaționale și programe de deprinderi practice, transfer aerian, telemedicină și reorganizarea protocoalelor pre și intraspitalicești pentru pacienții cu AVC acut. Prezentarea directă la departamentul de urgență prin intermediul ambulanței sau al serviciilor medicale de urgență reprezintă cel mai rapid mod de adresare [28, 53, ]. Transportul aerian cu elicopterul poate să reducă timpul scurs între trimitere și sosirea la spital [66, 67] și promovează accesul la tromboliză în zonele rurale sau fără acces [68].
În ariile mixte urban-rural rutele aeriene și terestre pot fi comparate cu ajutorul unor reguli simple [69]. Nici un studiu nu a comparat modul de transport aerian sau terestru pentru pacienții cu AVC acut.
Într-un studiu, predominant la pacienți cu traumatisme, transportul terestru a Rata durerii articulare după accident vascular cerebral mai rapid pentru distanțe mai mici de 16 km de spital iar transportul aerian, cu dezavantajul unui dispecerat mai dificil, a fost mai rapid în cazul distanțelor mai lungi de 72 km [70].
Un studiu economic a arătat că transferul aerian al pacienților cu suspiciune de AVC ischemic în vederea efectuării unei eventuale trombolize, este cost-eficient [71]. Calitatea tratamentului, frecvența complicațiilor și prognosticul pe termen scurt și lung sunt similare pentru pacienții tratați cu rtPA prin intermediul unei consultații cu ajutorul telemedicinei la nivelul spitalelor locale cu cei tratați în spitale universitare [].
Activarea unui cod de AVC ca o infrastructură Rata durerii articulare după accident vascular cerebral cu apelarea imediată a neurologului specialist din unitatea de urgențe neurovasculare și transferul prioritar al pacientului către acest centru s-a dovedit a fi o metodă eficientă de creștere a ponderii pacienților trombolizați și de asemenea de scurtare a întârzierii de cauze prespitalicești [82, 83].
Această observație subliniază nevoia unui transfer rapid al pacientului cu AIT în vederea evaluării de specialitate și inițierii tratamentului. Cauze de întârziere intraspitalicească sunt:— Nerecunoașterea AVC -ului ca o urgență Protocoalele de îngrijire pot permite o organizare mai eficientăchiar dacă o metaanaliză [87] nu a evidențiat un efect benefic al implementării lor în practica de rutină.
Aceste protocoale pot să reducă timpul petrecut de pacient de la prezentare până la departamentul medical și la imagistică [88, 89], cât și până la efectuarea trombolizei, și atunci când e cazul, timpul scurs până la efectuarea angiografiei.
TERAPIA PENTRU RECUPERARE DUPA ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL
Îngrijirea accidentului vascular acut trebuie să integreze și serviciile medicale de urgență, personalul de la camera de gardă și specialiștii din unitățile de urgențe neurovasculare.
Comunicarea și colaborarea între personalul din serviciile medicale de urgență, departamentul de urgență și radiologi, personalul din laborator și neurologi este importantă în asigurarea efectuării unui tratament foarte prompt [].
Integrarea organizatorică a serviciului medical de urgență și a celui din departamentul de urgență a dus la creșterea utilizării trombolizei [93]. În spitalele în care pacienții nu sunt direct internați în unitățile de urgențe neurovasculare trebuie introdus un sistem care să permită departamentului de urgență prenotificarea echipei din unitatea de urgențe neurovasculare cât mai curând posibil.
Informarea periodică a personalului din departamentul de urgență și a personalului din unitatea de urgențe neurovasculare pe toată durata transportului duce la o reducere a întârzierilor de cauze intraspitalicești [82, ], la creșterea utilizării Rata durerii articulare după accident vascular cerebral [93, 94], la scăderea duratei de spitalizare [96] și la scăderea mortalității intraspitalicești [93].
Utilizarea unui instrument de recunoaștere a AVC-ului cu o acuratețe diagnostică crescută este necesară pentru un triaj rapid [97]; unele afecțiuni care mimeaza AVC-ul acut, precum migrena și convulsiile pot reprezenta o problemă [98, 99]. Un neurolog sau un specialist în îngrijirea AVC-ului acut trebuie să fie implicați în îngrijirea pacienților cu AVC acut și trebuie să fie disponibili în departamentul de urgență [99]. Aceste rezultate nu pot fi extrapolate și pentru țări precum Marea Britanie unde majoritatea medicilor din unitătile de urgențe neurovasculare nu sunt neurologi dar sunt instruiți în managementul AVC-ului acut și al AIT.
Reorganizarea unităților de îngrijire a AVC-ului va duce la evitarea aglomerației în departamentele de urgență și a transporturilor inutile în cadrul spitalului. Serviciile de imagistică cerebrală trebuie să fie amplasate în apropierea unității de urgențe neurovasculare sau a departamentul de urgență, iar pacienții cu AVC-acut trebuie să aibă acces prioritar la aceste servicii [90].
Neuroradiologii trebuie inflamația articulației scapulare ei anunțați cât de curând posibil [90]. Într-un studiu finlandez, întârzierile intraspitalicești au fost reduse semnificativ prin mutarea aparatului de tomografie computerizată lângă trage articulația ciorapului doare de urgență și prin implementarea unui sistem de prenotificare [95].
Tromboliza trebuie inițiată în camera de tomografie sau într-o locație apropiată acesteia. În final, arteriografia trebuie să fie accesibilă atunci când tratamentul endovascular este indicat. Protocoale tipărite de îngrijire a pacienților cu AVC acut trebuie să fie disponibile. Centrele care utilizează astfel de protocoale au o rată mai mare de utilizare a trombolizei [93].
Implementarea unor scheme de îmbunătățire continuă a calității îngrijirilor poate diminua întârzierile intraspitalicești [81, ]. E necesară definirea și măsurarea unor indicatori de calitate a îngrijirii pentru fiecare instituție, indicatori ce au fost de curând elaborați pentru rețele regionale sau naționale de îngrijiri.
Un minimum constă în monitorizarea timpului scurs de la sosirea pacientului la departamentul de urgență până la efectuarea examenului imagistic, cât și a timpului scurs între sosirea pacientului cu AVC și instituirea tratamentului. Deși doar o mică parte din pacienții cu AVC acut se prezintă într-o stare iminent amenințătoare de viață, mulți dintre pacienți au tulburări fiziologice sau comorbidități semnificative.
Semnele și simptomele care pot prezice eventuale complicații ulterioare cum sunt infarctul cerebral masiv, sângerarea sau un AVC recurent, precum și condițiile medicale cum sunt criza hipertensivă, coexistența infarctului miocardic, pneumonia de aspirație, insuficiența cardiacă sau renală trebuie recunoscute cât mai rapid.
Examinarea inițială trebuie să includă:— Observarea respirației și a funcției pulmonare
